![]() |
| Fotografia Petiției Declic ”Respingeți legea anti ONG!” |
Am semnat petiția Declic ”Respingeți legea anti ONG!” din motive diferite decât cele ale inițiatorului. Deși pare că am luat o decizie și nu sunt de acord cu ea, îți propun un punct de vedere care ar putea să fie și al tău, iar apoi să te hotărăști dacă dorești să semnezi această petiție online.
În conținutul acesteia și în fotografia de prezentare se menționează două argumente cu care nu rezonez: faptul că România riscă să devină Ungaria lui Orban și faptul că se urmărește controlarea sau intimidarea activităților asociațiilor și fundațiilor constituite ca organizații neguvernamentale.
”Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem să respingeți proiectul de lege L233/2026 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Dacă legea trece, ONG-urile vor fi obligate să publice numele donatorilor care fac donații mai mari de 5.000 de lei, iar organizațiile care nu se conformează vor fi dizolvate. Legea este copiată după modelul maghiar, condamnat deja de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Numai un vot împotrivă mai poate să blocheze transformarea României într-un stat în care societatea civilă funcționează doar cu acordul puterii.” (Declic.ro)
Chiar dacă nu îmi place comparația cu ”Ungaria lui Orban” pentru că o țară nu poate să aparțină unui singur om nici dacă ar fi dictator, chiar dacă nu cred că parlamentarii vor să intimideze astfel ONG-urile - pentru că unii chiar sunt membrii în asociații și fundații ori le-au constituit ca fondatori, ori au persoane din familii cu interese în ONG-uri, - apreciez că petiția trebuie analizată de către legiuitor înainte de votul final pe lege în camera decizională, Camera Deputaților în acest caz.
”România riscă să calce pe urmele Ungariei lui Viktor Orbán. Senatorii PSD au bătut palma cu senatorii AUR și, împreună, au votat un proiect de lege care pune în pericol activitatea asociațiilor și fundațiilor. Toate ONG-urile din țară vor fi obligate să publice datele donatorilor care au făcut donații mai mari de 5.000 de lei. Scopul nu este transparența, ci intimidarea societății civile.” (Declic.ro)
Nu cred faptul că, prin simpla publicare a datelor de identificare a donatorilor ce fac donații mai mari de 5000 lei, în prezent, s-ar putea ajunge la asemenea deznodământ. Nici nu cred faptul că, pentru a intimida sau a ține sub control câteva ONG-uri ce militează și întreprind acțiuni pentru buna guvernare a țării, legiuitorul ar emite legislație mascată care ar putea să afecteze totodată și alte mii de ONG-uri.
Cred însă faptul că, printr-o astfel de publicare, se încalcă drepturile persoanelor prevăzute de GDPR. În mod similar s-a procedat și prin publicarea listelor datornicilor la ANAF și direcțiile de impozite și taxe locale. Practic, parlamentul a instituit niște excepții neprevăzute ca excepții în GDPR numai atunci când i-a convenit.
Mi-am format în timp o opinie despre faptul că veniturile totale lunare și cheltuielile cabinetelor parlamentare, veniturile și cheltuielile partidelor politice sunt atât de bine învăluite în hățișuri legislative încât numai în cazuri izolate se ajunge la transparență completă privind sursele de finanțare, datele de identificare ale fiecărei surse de finanțare, cuantumurile individuale ale acestora cu cheltuielile aferente. De aceea, nu cred că sunt cei mai în măsură să stabilească transparentizarea donațiilor ONG-urilor cât timp nu și-au rezolvat în procent de 100% transparentizarea veniturilor și cheltuielilor lor.
De la dorința mea bine intenționată de multiplicare și dezvoltare continuă a partidelor politice și a ONG-urilor și până la a fi finanțate de către stat din banii noștri colectați în bugetul de stat și/sau bugetele asigurărilor sociale e cale lungă. Nu doar că nu am fost vreodată de acord cu existența lor din banii publici, dar cred și că astfel de finanțări nu fac obiectul confidențialității, ci este foarte important să supună transparenței fiecare ban primit și cheltuit din banii publici, în mod detaliat.
În ceea ce privește donațiile și/sau cotizațiile încasate de la persoane de drept privat, mi se pare normal să țină evidențe cu aceste venituri, să le supună fiscalizării și controalelor autorităților publice și instituțiilor publice corespunzătoare, dar în niciun caz nu mi se pare corect să îmi arate mie, ție, oricărei alte persoane fără atribuții de raportare și control, pe internet sau prin afișare datele cu caracter personal ale donatorilor.
Există mijloace de verificare instituite prin legislație cărora oricum ONG-urile sunt obligate să le prezinte și să le depună anual sau în caz de control. Pentru publicul larg cred că este suficient un raport statistic anual pe care să și-l publice și să îl mențină în arhive publice pe site.
Trebuie să menținem o deosebită grijă ca datele cu caracter personal ale oricărei persoane să nu fie făcute publice decât în modurile în care dorește personal, cui și unde dorește personal, să fie înștiințată atunci când datele personale i-au fost făcute publice, chiar ca urmare a aplicării unei obligații legale și să aibă posibilitatea să solicite oricând ștergerea acestora.
Totodată este important să nu fie descurajați donatorii anonimi de publicarea datelor cu caracter personal și astfel să fie diminuate donațiile către ONG-uri, veniturile acestora, cu impact asupra posibilităților de continuare a activităților.
Până în prezent au semnat petiția online un număr de 31399 de persoane din obiectivul final de colectare a 75000 de semnături. Pentru informare direct de la sursă și semnare, accesează pagina dedicată petiției ”Respingeți legea anti ONG” pe site-ul declic.ro, iar apoi distribuie petiția dacă crezi că această inițiativă este corectă potrivit convingerilor tale.
Sursa fotografiei: Declic.ro
Îți mulțumesc pentru că citești acest blog! Sper să găsești aici informațiile pe care le căutai pe internet și să te întorci ori de câte ori dorești.

Cât de adevărat ai scris
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult pentru vizită și comentariu! Un feedback ajută mult!
Ștergere