![]() |
| De ce nu încheiem PAD, deși riscăm o amendă și consecințele unui cutremur? - fotografie generată Chat Gpt |
Observăm de ani de zile același lucru: știm că asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) există, știm că neîncheierea ei poate aduce o amendă și știm, mai ales după fiecare seism, ce ar însemna un cutremur puternic pentru casa noastră. Și totuși, rămânem printre cei care nu au încheiat o poliță de asigurare a locuinței.
Miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, un cutremur cu magnitudinea locală ML 5,7 s-a produs în zona seismică Vrancea, la aproximativ 120 de kilometri adâncime, potrivit INFP. Pe mulți dintre noi acest cutremur i-a trezit din somn în București și în mare parte din țară. Dimineața, IGSU anunța faptul că nu au fost raportate pagube materiale, iar presa a relatat despre două persoane ușor rănite. Până după-amiază, însă, PADROM, pool-ul care emite polițele PAD, vorbea deja despre 35 de dosare de daună deschise de proprietari.
Cutremurul acesta a fost de intensitate moderată, dar suficient de puternic încât pe unii să îi sperie, pe alții să îi aducă la conștientizarea pericolului, dar, din fericire, a fost unul fără urmări grave. Tocmai de aceea e un bun moment să ne punem întrebarea, fără panică: de ce nu încheiem asigurarea obligatorie de locuință, deși nu e scumpă, e obligatorie prin lege și poate conta enorm într-o zi în care s-aar putea produce un nou cutremur? Hai să ne uităm împreună la cifre, la motive și la ce se întâmplă, de fapt, după un astfel de dezastru natural.
Ce observăm?
Rezultatele obținute prin implementarea acestei obligații legale sunt mai puțin încurajatoare decât ne-am aștepta. Potrivit datelor publicate de PADROM, la 30 septembrie 2026 erau în vigoare 2.537.030 de polițe PAD, la un număr de 10.122.333 de locuințe. Asta înseamnă un grad de respectare a prevederii legale de a încheia polița de asigurare PAD de aproximativ 25%. Mai simplu spus, trei din patru locuințe nu au o asigurare obligatorie de locuință pe care legea o cere tuturor proprietarilor.
Situația la nivel național nu e uniformă. În 1.396 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale, sub 10% dintre locuințe au asigurare obligatorie, iar doar 20 de localități trec de 50% din totalul de polițe de asigurare PAD care ar fi trebuit realizat. Un reprezentant ASF a declarat public faptul că, deși este un produs obligatoriu, „gradul de cuprindere în asigurare este totuși relativ mic”.
Se remarcă în practică și un obicei caracteristic oamenilor ocupați sau care au alte priorități financiare: ne amintim de polița de asigurare PAD imediat după un cutremur sau o inundație, apoi amânăm, neglijăm sau chiar uităm. În aceste zile, mulți dintre noi am verificat prin memorie sau prin sertare dacă avem poliță de asigurare a locuinței încheiată sau valabilă, după caz.
Peste o perioadă de timp, atunci când subiectul în spațiul public e înlocuit de altele mai incitante, iar atmosfera de îngrijorare se estompează, probabil vom amâna din nou. Cum de procedăm astfel deși pericolul de cutremur este potențial oricând, nu dorim să rămânem fără locuință sau să fie avariată în caz de cutremur, contravaloarea unei polițe obligatorii nu este o sumă mare de bani, nu avem banii necesari sau nu ne dorim să avem cheltuieli suplimentare pentru acoperirea unor potențiale daune, iar obligația este prevăzută de lege?
De ce nu încheiem asigurarea obligatorie a locuinței (PAD)?
Nu există un singur motiv. Sunt mai multe, iar unele sunt foarte omenești.
„Nouă nu ni se întâmplă”
Poate că ți se pare o cheltuială inutilă, poate că gândești că dacă nu s-a întâmplat nimic rău până acum, nu se va întâmpla nici de acum încolo. E gândul cel mai răspândit și cel mai greu de combătut, pentru că un cutremur mare nu vine cu program. Fiecare generație din zonele seismice a crescut cu povestea celui din 4 martie 1977 (Mw 7,4, 1.578 de morți, dintre care 1.424 în București), dar timpul diluează frica.
Amenda pare mică și controlul pare rar
Sancțiunea legală pentru neîncheierea asigurării este între 100 și 500 de lei. Dacă nu se verifică des, mulți calculează, conștient sau nu, că riscul e mic. Constatarea contravenției se face de primari și de persoanele împuternicite de aceștia, iar în practică controalele diferă mult de la o localitate la alta.
Nu știm exact ce acoperă și cum se încheie
Mulți proprietari nu au aflat niciodată că PAD acoperă doar trei riscuri naturale (cutremur, inundație, alunecare de teren) și doar construcția, nu și bunurile din casă. Alții cred că procedura e complicată sau că trebuie să o facă notarul sau primăria. În realitate, contractul este standardizat și se poate încheia în câteva minute.
„Statul oricum ne ajută”
O parte dintre români se bazează pe ajutorul statului după dezastre. Presa a relatat în episoadele anterioare ajutoare de ordinul câtorva mii de lei pe locuință, sume care nu ajung, în general, pentru repararea unei case afectate.
Ce efecte produce?
Cel mai important efect este cel pe care îl vedem după fiecare dezastru: cine are poliță primește despăgubire, cine nu are rămâne pe cont propriu.
Să ne amintim de cutremurele din Gorj, din februarie 2023 (cel mai puternic, de 5,7). Presa a relatat că până pe 17 februarie fuseseră deschise 139 de dosare, iar până la finalul lui martie erau avizate aproape 1.430 de locuințe, cu 480 de dosare deja plătite și doar 25 respinse. Sistemul, deci, funcționează pentru cei care au poliță.
Cealaltă față a monedei a apărut la inundațiile din septembrie 2024, din Galați și Vaslui. Au fost afectate aproximativ 7.000 de gospodării, potrivit MAI, dar numai 438 aveau poliță PAD. În 2024, PAID a plătit circa 20 de milioane de lei despăgubiri, din care 15,2 milioane pentru inundații și 3 milioane pentru cutremure. Cu alte cuvinte, cei mai mulți afectați nu au avut de unde să încaseze nimic.
Amenda este cea mai mică problemă
Amenda de 100–500 de lei poate fi cât prima anuală sau de câteva ori mai mare, dar ea nu te asigură de nimic: plata ei nu înlocuiește polița. Mai mult, societățile autorizate nu pot încheia o asigurare facultativă pentru o locuință care nu are în prealabil PAD, după cum precizează InfoCons, deci te pot lăsa descoperit și pentru incendiu sau furt.
O altă perspectivă
Ca să fiu corectă, nu cred că vina e doar a proprietarilor. PAD are și limite care îi fac pe unii oameni sceptici. Polița acoperă maximum 100.000 de lei (aproximativ 20.000 de euro) pentru o locuință de tip A și 50.000 de lei pentru tip B, sume mici față de prețul real al unei locuințe sau al unei reparații importante. Într-un articol anterior am scris chiar că nicio locuință decentă nu are un preț de 10.000 sau 20.000 de euro și că nu am putea cumpăra alta cu o astfel de despăgubire pentru dauna totală.
Într-un fel, ambele lucruri sunt adevărate: PAD nu ne rezolvă toate problemele, dar este totuși o plasă de siguranță. Reprezentanții ASF au descris asigurarea locuinței drept „o plasă de siguranță pentru cel mai valoros lucru pe care îl ai”. Costă 50 sau 130 de lei pe an și ne ajută să nu ajungem de la zero. Pentru diferența de valoare și pentru alte riscuri, rămâne varianta unei asigurări facultative, care completează PAD, nu o înlocuiește.
Mai e un aspect despre care se discută: din ce citim în presă, în Parlament există un proiect care ar da atribuții de control și Poliției sau ISU. Nu e clar încă dacă și când se va aplica, dar arată că sistemul actual de verificare e perceput ca prea slab.
Informații utile: cum încheii polița PAD
Procedura este mai simplă decât pare. Pe scurt:
- Verifică dacă ai deja poliță și când expiră. Pentru fiecare locuință pe care o deții (inclusiv casa de vacanță) e nevoie de o poliță separată.
- Alege tipul: A (beton armat, metal, lemn, pereți din piatră sau cărămidă arsă), 130 lei/an, despăgubire maximă 100.000 lei; sau B (cărămidă nearsă, paiantă, chirpici), 50 lei/an, despăgubire maximă 50.000 lei.
- Cumpără polița direct de pe padrom.ro, de la un asigurător autorizat de ASF sau printr-un broker. Prețul este stabilit prin lege, deci e același oriunde.
- Ține minte regulile: polița nouă începe să acopere din a cincea zi de la plată, nu poate fi reziliată, iar dacă vinzi locuința rămâne în vigoare până la expirare.
- Dacă ai daune, notifică-le cât mai repede pe padrom.ro, telefonic sau prin asigurătorul de la care ai luat polița, și fă fotografii înainte de orice reparație.
Printre acționarii PADROM se numără Allianz-Țiriac, Generali România, Groupama Asigurări, Grawe România, UNIQA Asigurări, Omniasig VIG, ABC Insurance, Gravity Capital Investments și Infinity Capital Investments, iar polițe se pot încheia și prin alți asigurători parteneri. Lista se poate schimba, așa că verifică firma în registrul ASF înainte să plătești. Există o excepție: locuințele din clădiri încadrate oficial în clasa I de risc seismic, potrivit explicațiilor reprezentanților PAID date presei.
Concluzie
De ce nu încheiem asigurarea obligatorie a locuinței (PAD)? Pentru că amânăm, pentru că nu știm exact ce acoperă, pentru că amenda pare mică și pentru că ne gândim că cutremurul mare nu va veni tocmai la noi. Sunt motive omenești, dar nu sunt scuze care să ne apere casa. Cutremurul din 18 noiembrie 2026, relativ moderat, ne-a oferit o ocazie rară: să verificăm liniștiți, fără urgență, ce poliță avem și până când e valabilă.
PAD nu ne face casa mai rezistentă și nu ne promite că vom putea reconstrui totul, dar ne asigură o bază financiară dacă ar fi să ne trezim, într-o noapte, cu un cutremur mai puternic. Iar între o amendă și o poliță, diferența de efort este de câteva minute și câteva zeci de lei.
Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică sau financiară. Pentru situația ta concretă, consultă un jurist, un asigurător autorizat sau ASF.

Comentarii
Trimiteți un comentariu